Ce te face fericit? Nu, asta e
prea complicat. Ce îţi aduce bucurie sau cel puţin un zâmbet?
Sunt lucruri banale pentru alţii
sau chiar şi pentru tine într-o zi obişnuită. Însă atunci când reuşeşti să
evadezi (nu din Absolom) pentru câteva momente simţi că prinzi aripi. Uneori te
bucuri de absolut orice ucigător al monotoniei.
Acum mă bucur că mi-am amintit
numele unei trupe spaniole pe care o ascultam cu deosebită plăcere cu mulţi ani
în urmă. Mă bucur şi că există youtube ca să o pot asculta oricând simt nevoia.
E bună şi o scurtă pauză de la Cradle of Filth, cu condiţia să nu fie mai lungă
de o piesă din zece.
Simplificând – ca să nu vă
pierdeţi printre detalii insignifiante – mă bucur că a inventat cineva muzica.
Era o comedie cu neanderthalieni, în care originea acestei sublime arte ar fi
fost momentul în care cineva a scăpat un bolovan peste picior, urmat de un
prelung urlet artistic. De aici pot trage concluzia că primul gen muzical este
black metal. De fapt, mai există şi altele? Da, bine că mi-am amintit: vreau să
fac un mix Wagner - Amon Amarth – Apollo Four Forty. Îl veţi găsi în curând pe
(oare unde altundeva) youtube.
Iar am deviat de la subiect. Pe
mine mă bucură să provoc reacţii neobişnuite. Măcar zâmbete sarcastice. De
aceea aiurez non-stop. Spun numai adevărul, dar găsind mereu formulări şocante
şi nu mă crede nimeni. E o metodă garantată 300% de a stârni râsete. Pentru
mulţi e incredibil că aş putea face atâtea prostii câte debitez. Au dreptate: e
neverosimil. Pot face de o sută de ori mai multe, numai să-mi găsesc motivaţie
şi timp liber.
De ce facem tâmpenii? De plăcere,
bineînţeles. Pe moment nu le considerăm tâmpenii. Ne bucurăm când îndrăznim să
facem ceea ce vrem, ignorând consecinţele, mai ales când ar fi ceva interzis.
Copilul din noi se bucură să se joace liber, de parcă toată lumea ar fi a lui. Şi
de ce să nu fie? Haideţi să fim solipsişti şi hedonişti! Doar o viaţă avem. Şi aia
extrem de scurtă. Carpe diem!
P.S.: Şi dedicaţie fără număr
pentru clipele în care nu suntem hedonişti. Adică pentru Lancelot: Antract - "M-am obişnuit"
.
