Când ne gândim la ce amintiri
lăsăm, prin ce îşi vor aminti cei dragi de noi... ce fel de lucruri vrem să
fie?
Fapte şi sfaturi bune, întâmplări
şi poze hazlii, petreceri de neuitat, idei şi obiecte originale, iar lista ar
putea continua vreo câteva pagini.
Toate sunt importante. Însă în
acest moment mi se pare că cel mai important lucru este creativitatea.
Oricine poate să fie actor, să
interpreteze roluri diferite pe parcursul vieţii. Şi oricine poate contribui cu
mici inovaţii originale, chiar şi neintenţionat.
Mă refer la micile lucruri prin
care ne punem amprenta personală: felul în care salutăm, formatul unui mesaj,
felicitări de sărbători, strâmbăturile din poze şi altele.
Prin aceste mici particularităţi
ne diferenţiem de ceilalţi în ceea ce priveşte comunicarea. Cele mai originale
lucruri ne evidenţiază şi îşi pun amprenta în amintirile celorlaţi. De exemplu,
nu vei descrie niciodată colegul de bancă prin: băiat brunet, slab, înalt, cu
ochi căprui. Mai degrabă îţi vei aminti că ai avut un coleg care nu vroia să se
tundă, deşi învăţătoarea insista. Sau un coleg care dansa pe bancă. Ori o
colegă care înota excelent. Unii vor să iasă în evidenţă cu orice preţ, chiar
şi prin tâmpenii. Alţii sunt remarcaţi pentru că sunt foarte buni la ceea ce
fac şi pentru că-şi folosesc creativitatea în mod constructiv.
Eu improvizez mici povestiri când
mi se cere o poveste la culcare. Pentru că le-am epuizat pe cele clasice din
cărţile pentru copii. Şi toate trebuie să stârnească râsul ca să aibă succes. E
uşor să exagerezi şi să prezinţi situaţii imposibile, fantastice. Mi se pare
mai uşor decât să pierzi timpul căutând chestii comice pe net. :)