Altă excursie la munte

Ce poate fi mai plăcut decât aerul curat şi răcoros, de munte? Sau să te plimbi toată ziua şi să te bucuri de linişte? Erau foarte mulţi turişti bucuroşi să admire priveliştile. Până la urmă ne-a întrebat cineva dacă suntem localnici. Nu m-am prins de ce. Poate pentru că eram într-o pauză de fotografiat.

Micuţului i-au plăcut mult veveriţele care se fugăreau, sărind dintr-un copac în altul. Şi animalele împăiate, din muzeul de ştiinţele naturii i s-au părut impresionante, fiind în mărime naturală. Am jucat volei şi ne-am plimbat aproape toată ziua, deşi era cam rece dimineaţa şi seara.

Abia aşteptăm să mai facem o excursie în mijlocul naturii!

Semnal telefonic la 1800 m

Un lucru care m-a surprins în mod plăcut a fost că poţi vorbi la telefon liniştit şi în vârful muntelui.

Îmi amintesc cu amuzament de unele momente în care nu aveam semnal în birou şi trebuia să ies în stradă. Sau chiar acasă, pe hol, de parcă aş fi fost în buncăr, nu la etajul 4.

Dar la munte trebuie să fie asigurat semnalul telefonic. Cum să anunţi altfel dacă se blochează telecabina deasupra păstrăvăriei? Trebuie să-ţi aducă cineva rapid o undiţă, ca să-ţi omori timpul până se remediază problema tehnică... Sau să-ţi faci selfie cu ursul şi să postezi imediat online, înainte să-ţi ia telefonul pentru comenzi de zmeurată cu miere...

Excursie la munte

Înainte de urcare am întâlnit o tânără localnică misionară. Pentru că n-am acceptat pliantul oferit, m-a întrebat unde cred că se va duce sufletul meu după ce voi muri. Neavând altceva mai urgent de făcut, am promovat puţin libertatea de gândire şi relativitatea adevărului în privinţa ideologiilor spirituale. Cred că n-am avut prea mult succes pentru că la final m-am trezit cu pliantul în mână. :)

Aerul puţin răcoros de munte, soarele care a alungat ceaţa şi briza uşoară care sufla au creat o atmosferă foarte plăcută. Am fi putut rămâne mult timp în vârf dacă am fi avut mai multe provizii. Ulterior am aflat că foarte rar se prind zile senine şi călduroase în mijlocul toamnei, în acea zonă.

Şi totuşi, dacă sufletul meu va mai exista după moarte, cred că aş vrea să meargă la munte şi să admire în continuare priveliştea.