Ar fi frumos să avem şi noi în oraş un loc de joacă la fel
ca acesta. Uriaşul şi piticul m-au dus cu gândul la “Călătoriile lui Gulliver”.
Parcul e umbros şi răcoros, dar cu puţini copii. Poate că mulţi sunt plecaţi la
bunici în vacanţă. Dar în copilăria mea erau zeci de copii chiar şi în timpul
verii. Din păcate, acum cred că îi pasionează mai mult mediul online decât
ieşirile în natură.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Primăvara
De sub pătura de nea a ieșit un ghiocel , Iar o mic ă viorea s-a întins încet spre el. Mii de rândunele peste dealuri vin Și râul de...
-
Primul lui avocado: A reacţionat complet neprevăzut la un fruct delicios, bogat în potasiu, fibre şi vitamine (B, E, K). Vouă ce nu v...
-
Nu m-am mutat în Siberia. Nici măcar în Canada. Doar decorul poveştilor din imaginaţia mea s-a transformat într-o uriaşă zonă troienită. Un...
-
Asta se întâmplă când râzi prea mult: râs în hohote .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu