Mai întâi să vă spun că îi compătimesc sincer pe cei care locuiesc în blocuri foarte apropiate de biserici. Eu nu ştiu cum ar reacţiona “micul terorist” la avalanşa de clopote şi toace pe care am auzit-o astăzi la ora lui de somn. Probabil ne-ar ruga pe limba lui (încă n-am găsit translator care să ne scoată din ceaţă) să dublăm/triplăm/cvadruplăm termopanele, să ne mutăm în Marea Britanie sau – în ultimă instanţă - să dăm foc şandramalei.
Ce face populaţia creştină de bobotează? Respectă tradiţia şi merge la coadă la apă. Nu apă chioară de robinet. Apă sfinţită, cu puteri miraculoase: nu se strică niciodată. Şi normal, doar nu are inscripţionat termenul de valabilitate. Dacă mergi cu recipientul de acasă n-au cum să ţi-o eticheteze. Doar nu se apucă să ordoneze atomii de oxigen sub forma “valabil până la...”. Eu le urez sfinţitorilor să o bea liniştiţi peste o lună sau la anul şi să ne transmită ce bacteriuţe i-au gâdilat pe esofag. Apoi să nu vină cu scuze de genul “n-a fost sfinţită de un preot cu har”.
Un prost obicei de sărbători este înghesuirea fraţilor creştini pentru a fi cel mai tare din grămadă. Şi asta nu e o ştire negativă, cum se comenta pe site-ul respectiv. E ceva pozitiv să critici comportamentul deviant generalizat al turmei rămase fără păstor. Ar trebui să ignorăm faptele pentru ca mass-media să nu influenţeze sfintele odrasle ale creştinilor? Din câte ştiu eu, educaţia se face în familie; mass-media e pentru informare şi divertisment.
Religia rămâne în continuare un mijloc de a abuza de credulitatea maselor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu